Intrarea în vigoare a noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor a fost urmată imediat de publicarea unor acte subsecvente care modifică practic modul în care sunt pregătite documentațiile de urbanism și autorizare.
Pentru dezvoltatori, proprietari, proiectanți și investitori, nu mai este suficientă raportarea la vechile formulare și fluxuri administrative.
Actualizarea clasificării activităților economice poate părea o formalitate administrativă. Pentru unele societăți va fi exact atât. Pentru altele însă, trecerea la CAEN Rev.3 poate presupune modificarea efectivă a obiectului de activitate și poate avea consecințe asupra autorizațiilor, finanțărilor sau operațiunilor societare.
ONRC a reconfirmat că perioada de implementare a CAEN Rev.3 se încheie la 25 septembrie 2026. Data nu reprezintă un termen de decădere, însă după aceasta autoritățile vor utiliza numai clasificarea actualizată.
Nedepunerea unui decont de TVA nu mai înseamnă doar o obligație declarativă restantă. Noua procedură ANAF permite organului fiscal să stabilească din oficiu TVA datorată pe baza informațiilor pe care le are deja în propriile sisteme.
Prin Ordinul ANAF nr. 1.022/2026, aplicabil din 3 septembrie 2026, a fost introdusă procedura specială pentru contribuabilii care nu depun formularul D300, aplicabilă începând cu decontul aferent lunii iulie 2024.
Utilizarea inteligenței artificiale în activitatea unei companii nu mai poate fi privită exclusiv ca o decizie tehnică, operațională sau de eficientizare internă. Începând cu 2 august 2026, pentru multe societăți, folosirea instrumentelor AI presupune și obligații juridice concrete, în special în zona de transparență față de clienți, utilizatori și public.
AI Act, regulamentul european privind inteligența artificială, nu interzice utilizarea instrumentelor AI în mediul de business. Dimpotrivă, logica regulamentului este aceea de a permite dezvoltarea și utilizarea acestor tehnologii într-un cadru previzibil, cu reguli clare și cu un nivel adecvat de protecție pentru persoanele care intră în contact cu sisteme AI.
Pentru firmele care folosesc deja instrumente precum ChatGPT, Gemini, Claude, Copilot, generatoare de imagini, asistenți virtuali sau chatboți pe website, cea mai importantă schimbare este următoarea: utilizarea AI în relația cu publicul trebuie făcută transparent.
Cu alte cuvinte, problema nu este că o companie folosește inteligență artificială. Problema apare atunci când o folosește fără ca persoanele vizate să știe acest lucru.
Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor marchează o schimbare importantă a cadrului juridic aplicabil urbanismului și construcțiilor în România.
Noul Cod reunește într-un cadru normativ amplu reguli privind amenajarea teritoriului, urbanismul, autorizarea lucrărilor și calitatea în construcții. Printre obiectivele expres prevăzute de lege se numără simplificarea și digitalizarea proceselor de avizare și aprobare a documentațiilor de urbanism și a procedurilor de autorizare a lucrărilor de construire sau desființare.
Pentru proprietari, dezvoltatori imobiliari, investitori și profesioniștii din construcții, modificările nu sunt doar administrative. Ele pot influența direct modul în care este pregătit și autorizat un proiect.
Una dintre clauzele cel mai frecvent neglijate în contractele de cesiune de părți sociale sau de vânzare de active este clauza de non-concurență. Vânzătorul semnează, primește prețul și pleacă, pentru a descoperi ulterior că, timp de câțiva ani, nu are voie să înceapă o nouă afacere în același domeniu, să contacteze foștii clienți sau să angajeze foști colegi. Înțelegerea exactă a ceea ce semnezi și a limitelor legale ale acestei clauze este esențială pentru oricine vinde o afacere.
Când vinzi sau cumperi o firmă, una dintre cele mai importante secțiuni ale contractului este cea dedicată reprezentărilor și garanțiilor, cunoscută în practica internațională drept reps and warranties. Este și una dintre cele mai neglijate, mai ales în tranzacțiile în care părțile se grăbesc să ajungă la semnătură. Consecințele unui set de garanții redactat superficial se resimt de regulă la ani distanță de closing, când apar surprize fiscale, litigii nedeclarate sau active care nu există în realitate.
Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat, prin Decizia nr. 209 din 26 martie 2025, pronunțată de Secția penală, o problemă relevantă în materia măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal: în ce condiții mai poate fi menținut sechestrul asigurător atunci când cadrul acuzației se modifică, iar față de inculpatul asupra bunurilor căruia a fost instituită măsura se pronunță o soluție de achitare.
Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat, prin Decizia nr. 1215 din 17 septembrie 2025, pronunțată de Secția a II-a civilă, un aspect important privind competența teritorială în litigiile de muncă referitoare la încetarea raporturilor de muncă.
Instanța supremă a stabilit că, inclusiv atunci când raportul de muncă a încetat anterior introducerii acțiunii, reclamantul își păstrează dreptul de a opta între instanțele prevăzute de art. 269 alin. (2) din Codul muncii. Această opțiune include tribunalul de la domiciliul sau reședința reclamantului, dar și tribunalul în a cărui circumscripție s-a aflat locul de muncă.
