Screening-ul investițiilor străine directe (FDI) a evoluat rapid în România, iar modificările adoptate în martie 2026 marchează o etapă de maturizare a acestui mecanism.
Dacă anterior analiza era concentrată în principal asupra achizițiilor de participații (share deal-uri), noul cadru extinde semnificativ aria de aplicare și introduce reguli care afectează direct structura și calendarul tranzacțiilor.
Pentru investitori și antreprenori, implicația este clară:
analiza FDI nu mai este un pas formal, ci un element strategic al tranzacției.
1. Extinderea controlului: asset deal-urile intră în analiză
Cea mai importantă modificare este includerea explicită a achizițiilor de active în sfera controlului investițiilor.
Astfel, nu doar transferul de părți sociale, ci și dobândirea de active corporale sau necorporale poate declanșa obligația de notificare.
Această extindere este relevantă în special pentru tranzacțiile care implică:
– tehnologii critice (inteligență artificială, cybersecurity, semiconductori)
– infrastructură critică (energie, transport, date)
– sectorul farmaceutic
– industria de apărare
– sectorul agroalimentar
În practică, această modificare elimină una dintre strategiile frecvent utilizate pentru evitarea controlului structurarea tranzacției ca asset deal.
2. Pragul valoric și regula cumulului
Pragul de notificare obligatorie a fost majorat de la 2 milioane euro la 5 milioane euro.
Deși această modificare reduce numărul tranzacțiilor analizate formal, impactul este echilibrat de introducerea unei reguli esențiale:
📌 tranzacțiile interdependente se cumulează
Astfel, operațiunile realizate între aceleași părți sau care au legătură economică între ele pot fi tratate ca o singură investiție.
În plus, analiza nu mai este limitată la o singură operațiune, ci trebuie realizată în contextul tranzacțiilor derulate într-un interval de aproximativ 12 luni.
Această regulă afectează direct structurile tranzacționale etapizate și elimină posibilitatea fragmentării artificiale a investițiilor.
3. Riscuri juridice și comerciale
Regimul sancționator este unul sever:
– amenzi de până la 10% din cifra de afaceri globală
– posibilitatea anulării tranzacțiilor neautorizate
Dincolo de sancțiuni, impactul principal este unul comercial:
– întârzierea finalizării tranzacției
– incertitudine juridică
– blocarea implementării investiției
În acest context, analiza FDI devine comparabilă, ca importanță, cu due diligence-ul juridic sau fiscal.
4. Implicații pentru structura tranzacțiilor
Noile reguli impun o schimbare de abordare:
👉 analiza FDI trebuie realizată încă din faza de structurare
👉 nu poate fi amânată pentru etapa de closing
În practică, aceasta înseamnă:
– evaluarea domeniului de activitate din perspectiva sectoarelor sensibile
– analizarea structurii tranzacției (share vs asset deal)
– verificarea operațiunilor anterioare sau planificate
– integrarea riscurilor FDI în calendarul tranzacției
Concluzie
Modificările din 2026 nu schimbă fundamental mecanismul de control al investițiilor, dar îi cresc semnificativ impactul practic.
Pentru investitori și antreprenori, screening-ul investițiilor devine o componentă esențială a strategiei tranzacționale.
În acest nou context, o tranzacție bine structurată nu este doar una eficientă juridic sau fiscal, ci și una care integrează corect riscurile FDI încă din faza inițială.
- Loghează-te sau înregistrează-te să postezi comentarii
Comments